Fara titlu
Dimieața.Ochii întredeschiși.Jocul undelor din odaie se reflectă în privirea tînărului profesor.Un înfometat vuiet bîntuie la geamul împodobit cu flori lucii de gheață.Glasul dulce ai soției îl trezi
0
0
Privind în sus
Spre cer se înalță un abis, sufletul.Privind în jos – lacrimi, strigăte ”de ce????”. Ar fi dorit să-și mai sărute odată prietena,și-ar fi dat orice dar ce mai contează...hmm destinul... Privește în
0
0
Toate cele 2 texte în proză sunt incarcate
