Poezie
Fara nimeni
1 min lectură·
Mediu
Sunt palid ca o masca de ceara-ngalbenita
Si sufletul imi este golit de sentimente,
E in zadar sa vindeci o inima zdrobita,
Ea tot va sangera prin zeci de pansamente.
Sunt singur fara oameni si singur intre ei
Pustiu\'-n care umblu devine si mai mare,
Iar vorbele rostite in juru-mi n-au temei,
Ei ingeri vor a fi dar sunt doar niste fiare.
Credeam ca am sa scap fugind de toti
Dar ma gasesc si-n varf de munte.
Ei isi doresc a fi-mpreuna frati,
Insa strain voi fi de ei oriunde.
003128
0
