Poezie
Un câmp prea bine cunoscut
1 min lectură·
Mediu
Cu mâna grea, muncită, imensă
Cu mâna mică, subțire și fragilă.
Un drum în față.
Și unul înapoi.
În ochii albaștri ca cerul,
mă pierd și totuși îi admir.
Timpul separă tot ce am avut.
Anii trec și chipul se asprește,
părul se albește.
Drumul ce părea lung cândva
acum devine tot mai scurt.
Ține-mă de mână
Ca atunci când eram copil.
O ultimă dată,
pe un câmp prea bine cunoscut.
O ultimă dată,
și rămân singur
001.149
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Dorinel Mirel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Dorinel Mirel. “Un câmp prea bine cunoscut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-dorinel-mirel/poezie/14112235/un-camp-prea-bine-cunoscutComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.