Poezie
Esarfa-n dar ?
1 min lectură·
Mediu
Hai, termină-ți cafeaua, ridică-te și pleacă!
Nu vreau să te mai aud, cerându-ți scuze,
Cum, că, mi-ai mai greșit o dată.
Þi-ai pus zahăr o grămadă,
Spre sfârșit cafeaua devenind amară.
Te-ai ridicat încordată-n picioare,
Scaunu-ți căzând,
Ceștile noastre tremurând, auzindu-mă
Rostindu-ți cu glas tare,
Povestea ce mă doare.
Þi-ai smuls geanta, fiind nervoasă,
Eșarfa uitându-ți-o sau lăsându-mi-o pe masă.
Plecând atinsă,
Bordurile ieșeau din maginea trotuarului pe care călcai,
Lăsându-ți urmele de pantofi îngropate-n asfalt.
Te pierdeai...
M-am uitat la o domnișoară, frumos îmbrăcată,
Apropiindu-se, i-am cerut să-mi facă nota de plată.
Mi-am pus ceașca peste eșarfa ta,
Ca nu cumva vântul, fluturând-o, s-o ia.
Scaunul ți l-am ridicat, am plătit
Și-am plecat...
001.392
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Adrian-Daniel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Adrian-Daniel. “Esarfa-n dar ?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-adrian-daniel/poezie/13970447/esarfa-n-darComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.