Poezie
Cortina noptii...
1 min lectură·
Mediu
Așteptând noaptea să tragă cortina,
Intrând în cameră să-ți sting lumina,
Þi-am învelit umeri goi ce-mi surpau mintea,
Þi-am aranjat părul pe pernă, după,
Am îndrăznit să-ți sărut fruntea.
Tu, simțindu-mi buzele uscate și reci
Plimbându-se pe autostraziile frunții tale,
M-ai apucat de mână și mă strângeai tare...
Îmi secai fiecare venă în parte
Până la ultima picătură de sânge
A încheieturii drepte.
Am zbierat înlăuntrul meu, până mi-ai auzit ecoul...
Ușor, ușor ți-ai deschis ochii înflăcărați,
Și ai văzut printre razele lunii
Ce se strecurau prin perdeaua ferestrei,
Că pe mine mă strângeai, venele mi le-mpleteai...
Fulgerător ți-ai desprins mâna,
Liniștindu-mi valurile lacrimale,
Ce se scurgeau pe degetul tău, agale...
Ai dezvelit patul de plapuma-ți pufoasă,
Și m-ai rugat să mă-ntind sub ea...
Și-a fost o noapte amoroasă...
001256
0
