Poezie

Inchisoarea...

1 min lectură·15 septembrie 2009

Mediu

Pivesc acum printre gratii,

Adevărații îngeri ai nopții.

Mă gândesc acum la noi,

Când ne țineam de mână-n ploi.

Stele sparte în asfalt,

Gânduri pe-un perete-nalt.

Rânduri rupte puse-n foaie,

Lacrimi pierdute în ploaie.

Sunt ca un pion în drum,

Ajuns aici ca un nebun.

Șah mat am fost dat,

În închisoare întemnițat.

Spațiu-ndepărtat ,

Soarele-ncruntat.

Când am să ies am să te sun,

Spunând, am să mă supun.

Dacă vei pleca pe-ascuns,

Am să notez ziua, deces,

Într-un colț de cer, neșters.

Inima-mi arde-n piept,

De la tine o scrisoare aștept.

Ecoul tău pătimaș, rămas,

Pe inima mea cusut,

Că semn de bun-rămas.

Mi-e dor de al tău glas...

001.372

Vasile Adrian-Daniel. “Inchisoarea....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-adrian-daniel/poezie/13906397/inchisoarea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.