Pierduți suntem în gări pustii și fără rost
Și așteptăm zadarnic să mai sosească trenuri
Ca lupii cei flămânzi, incrâncenați în post,
Rostogoliți de foame prin fumegoase vremuri.
Peroanele sunt
Hai sa privim impreuna timpul ce trece sub cruce ...
Hai sa vedem cum putem sa-mplinim ne-mplinirea ...
Hai, doar noi doi sa lovim cu securea iubirii nespuse,
Ascunzand neputinta sub vorbe
Lingura
Nimic nu-i mai trist ca plapanda durere
Ce razbate din suflet de om necajit...
Cutitul musca din carnea lemnului risipind aschii lungi si subtiri... Aplecat