Valeriu Ciubotaru
Verificat@valeriu-ciubotaru
Bucuresti
„"?" ... "!"...”
inca n-am de gind sa mor
Cronologie
Mă bucură tare mult faptul că acest articol a trezit interes. Trebuie să recunosc faptul că mă asteptam la reactii mai putin ortodoxe, dar probabil articolul e mai clar si mai coerent decît am crezut eu. Probabil minima mea experientă de pînă acum în scenaristică îsi spune cuvîntul. Sunt chiar surprins de faptul ca nimeni (pînă acum) nu s-a simtit ofensat de afirmatia mea că scenaristica nu este artă, contrar opiniei generale din România.
Am încercat să corectez toate greselile de redactare (e primul text mai lung de o pagină pe care l-am scris în română în ultimii 2 ani), dar o gripă furioasă mi-a omorît elanul (singurul pe care-l mai aveam, restul mi i-a rechizitionat Mos Craciun...)
Faptul că am terminat o facultate de regie de film si am învătat apoi montaj de film îmi conferă un mare avantaj - cînd scriu un scenariu percep mai usor timpul filmic, simt cînd trebuie tăiată o scenă si de ce, îmi e mai usor să imprim ritmul dorit, stiu înainte de a scrie cum va arata o scena pe ecran etc.
Pentru Radu Herinean:
Mii de multumiri pentru infinita răbdare pe care ai avut-o cu mine. Bineînteles că nu m-a deranjat că ai refacut formatarea. Probabil nici n-as fi observat dacă n-ai fi precizat acest lucru.
Promit să revin cu un nou articol despre scenaristică. Astept sugestii de la cei interesati deoarece domeniul este foarte vast.
Multumesc si pentru stelute, altfel articolul ar fi fost citit de mai putini oameni.
Pentru Ion Amariutei:
Multumesc pentru aprecieri, dar cred că ‚de vină’ pentru precizia (..) combinată cu claritatea si logica expunerii este tot ...scenaristica... După ce înveti principiile si le pui în practică, îti intră în sînge si nu mai poti scrie nimic fără să tii cont de ele. (uneori e tare stresant!)
Înainte de a spera la un post de profesor va trebui să am cîteva credite (filme realizate după scenarii scrise de mine). Deocamdata nu sunt decît pasionat de film. Si cum în România e mai greu sa debutezi ca regizor, mi-am exersat talentul în scenaristică. Informatia nu-i deloc exhaustiva, n-am vrut sa provoc confuzie si am încercat să mă limitez la o prezentare generală, fără să intru prea mult în amănunte care ar fi fragmentat textul.
Pentru Alexandru Despina:
Nu m-am gîndit niciodată ca ar putea fi un subiect de meditatie. Cred ca nu exagerez daca spun ca scenaristica mi-a schimbat radical viata si m-a ajutat să rationez mai eficient în cîteva momente limita. Mi-a dat de gîndit afirmatia ta....
Pentru Maria Prochipiuc:
...Bineînteles că oricine poate să scrie scenarii cum oricine poate să scrie poezii sau proză... Asta nu înseamnă că toti au si talent. Dar cei care au talent, mai devreme sau mai tîrziu vor iesi în evidentă. Desi sunt probabil cîteva sute de mii de scenaristi în toata lumea, în ultimul timp se vorbeste de o criză de scenarii bune. Probabil trei sferturi din scenariile care se scriu sunt mai mult sau mai putin pastise dupa filmele care au avut succes...
Dupa ce înveti principiile scenaristicii, nu te mai poti bucura la fel decît de filmele reusite; la marea majoritate observi fără să vrei greselile, anticipezi ce va urma... dar mereu gasesti ceva de învatat. Scenaristica e o meserie în care tot timpul înveti.
În America, scenaristii se consideră ...scriitori... Multi prozatori americani învată scenaristica pentru avantajele care le obtin: eficientă, rigoare, laconism, un mai mare control al informatiei pe care vor să o transmita, o claritate mai mare a povestii pe care o spun, eliminarea balastului, evitarea devierii de la subiect, un stil vizual care e mult mai usor de urmărit de un cititor grăbit etc. Dar acest lucru e o armă cu două tăisuri – e destul de greu să mai scrii proză după aceea, deoarece devii foarte exigent cu ceea ce scrii si risti să pierzi echilibrul.
Multumesc pentru steluta ta, acum o să am cu ce împodobi bradul de Crăciun.
Pentru George Brasoveanu:
Cu talentul ...te nasti sau nu. Tehnica se îmbunătateste pe parcurs. Cred că acest lucru e valabil în orice domeniu.
Eu nu am curajul să mă laud ca sunt scenarist. Din punctul meu de vedere a fi scenarist înseamnă a fi profesionist, adică a trăi din scrierea de scenarii (de lung metraj). Si pînă nu vinzi un scenariu după care sa fie realizat un film – nu te poti considera profesionist; rămîi tot unul din sutele de mii de amatori (wannabees). Eu am scris cîteva zeci de scenarii scurte pînă acum (multe din ele proaste, recunosc). 2 scenarii scurte sunt postate pe acest site – primul pe care l-am scris vreodata e în romînă (‚Visul’), iar ultimul e în engleză (‚Mirroring’); toate au fost rescrise de multe ori. Acum am trei proiecte de lung metraj în lucru în diverse stadii de dezvoltare. Nu mai scriu scenarii scurte pentru ca încerc să intru în ‚arena cu lei’.
Pentru Andrei Musk:
Concursuri de scenarii mai sunt si in România, dar mai rar. HBO Romania si Fundatia de Cultura Artistica Jean Negulescu anunta organizarea celei de a IV-a editii a Concursului National de Scenarii de Film (de scurt si lung metraj) \"Jean Negulescu - HBO, 2004\". Cei interesati vor gasi toate detaliile la: http://www.hbo.ro/imgs/negulescu.html
Am încercat să corectez toate greselile de redactare (e primul text mai lung de o pagină pe care l-am scris în română în ultimii 2 ani), dar o gripă furioasă mi-a omorît elanul (singurul pe care-l mai aveam, restul mi i-a rechizitionat Mos Craciun...)
Faptul că am terminat o facultate de regie de film si am învătat apoi montaj de film îmi conferă un mare avantaj - cînd scriu un scenariu percep mai usor timpul filmic, simt cînd trebuie tăiată o scenă si de ce, îmi e mai usor să imprim ritmul dorit, stiu înainte de a scrie cum va arata o scena pe ecran etc.
Pentru Radu Herinean:
Mii de multumiri pentru infinita răbdare pe care ai avut-o cu mine. Bineînteles că nu m-a deranjat că ai refacut formatarea. Probabil nici n-as fi observat dacă n-ai fi precizat acest lucru.
Promit să revin cu un nou articol despre scenaristică. Astept sugestii de la cei interesati deoarece domeniul este foarte vast.
Multumesc si pentru stelute, altfel articolul ar fi fost citit de mai putini oameni.
Pentru Ion Amariutei:
Multumesc pentru aprecieri, dar cred că ‚de vină’ pentru precizia (..) combinată cu claritatea si logica expunerii este tot ...scenaristica... După ce înveti principiile si le pui în practică, îti intră în sînge si nu mai poti scrie nimic fără să tii cont de ele. (uneori e tare stresant!)
Înainte de a spera la un post de profesor va trebui să am cîteva credite (filme realizate după scenarii scrise de mine). Deocamdata nu sunt decît pasionat de film. Si cum în România e mai greu sa debutezi ca regizor, mi-am exersat talentul în scenaristică. Informatia nu-i deloc exhaustiva, n-am vrut sa provoc confuzie si am încercat să mă limitez la o prezentare generală, fără să intru prea mult în amănunte care ar fi fragmentat textul.
Pentru Alexandru Despina:
Nu m-am gîndit niciodată ca ar putea fi un subiect de meditatie. Cred ca nu exagerez daca spun ca scenaristica mi-a schimbat radical viata si m-a ajutat să rationez mai eficient în cîteva momente limita. Mi-a dat de gîndit afirmatia ta....
Pentru Maria Prochipiuc:
...Bineînteles că oricine poate să scrie scenarii cum oricine poate să scrie poezii sau proză... Asta nu înseamnă că toti au si talent. Dar cei care au talent, mai devreme sau mai tîrziu vor iesi în evidentă. Desi sunt probabil cîteva sute de mii de scenaristi în toata lumea, în ultimul timp se vorbeste de o criză de scenarii bune. Probabil trei sferturi din scenariile care se scriu sunt mai mult sau mai putin pastise dupa filmele care au avut succes...
Dupa ce înveti principiile scenaristicii, nu te mai poti bucura la fel decît de filmele reusite; la marea majoritate observi fără să vrei greselile, anticipezi ce va urma... dar mereu gasesti ceva de învatat. Scenaristica e o meserie în care tot timpul înveti.
În America, scenaristii se consideră ...scriitori... Multi prozatori americani învată scenaristica pentru avantajele care le obtin: eficientă, rigoare, laconism, un mai mare control al informatiei pe care vor să o transmita, o claritate mai mare a povestii pe care o spun, eliminarea balastului, evitarea devierii de la subiect, un stil vizual care e mult mai usor de urmărit de un cititor grăbit etc. Dar acest lucru e o armă cu două tăisuri – e destul de greu să mai scrii proză după aceea, deoarece devii foarte exigent cu ceea ce scrii si risti să pierzi echilibrul.
Multumesc pentru steluta ta, acum o să am cu ce împodobi bradul de Crăciun.
Pentru George Brasoveanu:
Cu talentul ...te nasti sau nu. Tehnica se îmbunătateste pe parcurs. Cred că acest lucru e valabil în orice domeniu.
Eu nu am curajul să mă laud ca sunt scenarist. Din punctul meu de vedere a fi scenarist înseamnă a fi profesionist, adică a trăi din scrierea de scenarii (de lung metraj). Si pînă nu vinzi un scenariu după care sa fie realizat un film – nu te poti considera profesionist; rămîi tot unul din sutele de mii de amatori (wannabees). Eu am scris cîteva zeci de scenarii scurte pînă acum (multe din ele proaste, recunosc). 2 scenarii scurte sunt postate pe acest site – primul pe care l-am scris vreodata e în romînă (‚Visul’), iar ultimul e în engleză (‚Mirroring’); toate au fost rescrise de multe ori. Acum am trei proiecte de lung metraj în lucru în diverse stadii de dezvoltare. Nu mai scriu scenarii scurte pentru ca încerc să intru în ‚arena cu lei’.
Pentru Andrei Musk:
Concursuri de scenarii mai sunt si in România, dar mai rar. HBO Romania si Fundatia de Cultura Artistica Jean Negulescu anunta organizarea celei de a IV-a editii a Concursului National de Scenarii de Film (de scurt si lung metraj) \"Jean Negulescu - HBO, 2004\". Cei interesati vor gasi toate detaliile la: http://www.hbo.ro/imgs/negulescu.html
Pe textul:
„Ce este un scenariu" de Valeriu Ciubotaru
Recomandat0 suflu
Context