Poezie
Urcarea la cer
1 min lectură·
Mediu
Mă serversc din mine
Ca dintr-un paner .
Mușc lacom, mă împart și cu alții
suntem într-o relație
de bunăvecinătate.
În mine mă întorc
ori de câte ori greșesc drumul
și o iau mereu de la capăt
urc treaptă cu treaptă
fără teama că am să alunec .
Doar cărările mă ademenesc
Una mai mincinoasă ca alta
și eu credulă mă las furată
deși ar trebui deja să știu
că voi plăti înzecit această naivitate.
Această veșnică plecare
și vesnică întoarcere
e șlefuirea mea pe dinlăutru
drumul spre tine Doamne
se face-n spirală.
Închisă în carapace
mă leapăd și mă pierd de mine
până în clipa când
o să-mi rămână singur sufletul.
Eliberat,ca să urce spre Tine.
012.531
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- valeria tamas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
valeria tamas. “Urcarea la cer.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-tamas/poezie/1832027/urcarea-la-cerComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O veritabilă psihanaliză, necesară unei rezolvări a frământărilor personale. E bine că ai rezerva de a începe de la capăt. Dacă punem și puterea credinței, se poate spune că introspecția e reușită! sunt câteva mici corecturi aici :\"Mă serversc... e șlefuirea mea pe dinlăutru \", din cauză că te-ai grăbit, poate mai sunt... Un text bunicel, te mai citesc!
0
