Poezie
El , primul barbat...
1 min lectură·
Mediu
El râde privindu-mă cum mă dezbrac de noaptea de ieri,
Cum îmi las visele să-mi curgă pe umeri
Dacă ridic o singură mână deasupra mea e cerul plin de stele
În podul palmei luna mi se rostogolește ca un bănuț
Cheamă-mă îmi spune și râsul lui mă îmbracă în femeie ușoară
Palmele lui alunecă pe umerii mei curgători
Își lipește buzele de buzele mele ca o pecete
Timpul pășeste tiptil privind în urmă
Am să înfloresc toate florile iubirii în trupul tău imi spune
Alunecând fir de apă să-mi ude rădăcinile
Îl simt gâdilandu-mă cum îmi urcă prin vene,
El, primul bărbat ce-a ales sa fie seva unei iubiri fără sfârșit .
013.785
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- valeria tamas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
valeria tamas. “El , primul barbat....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-tamas/poezie/1738789/el-primul-barbatComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
textul exprima jocul iubirii, dar si al puritatii \"primul meu barbat\"... imi place textul in mod deosebit prin ideea pe care o dezvaluie, aceea a primei iubiri sufletesti si trupesti, a unui inceput... sunt intr-adevar atatea vise care curg pe umeri cand e un pas nou in maturizarea fiecaruia...\"Am să înfloresc toate florile iubirii în trupul tău imi spune\" as spune pesimist, chiar, ca intr-adevar cuvintele astea sunt doar un vis care curge...panta rhei..
0
