Poezie
Rândunica
poezii pentru copii
3 min lectură·
Mediu
Rândunica
Pe o margine de ram
Rândunica stă la geam.
Ea, pe limba ei vorbește
Și-nțeleg că-mi mulțumește.
Când tâlharul de motan
Pofticios și cam mârlan
A dat iama între pui,
Ei au fost în grija cui?
Eu am fost și mă mândresc,
I-am păzit fiindcă-i iubesc;
La bunici ei vara toată
Mi-au fost prietenii de joacă.
Toamna vine, graba-i mare
Ei sunt gata de plecare,
Drumu-i lung și îmi e frică
Pentru biata rândunică.
-Du-te dragă sănătoasă
Și să te întorci voioasă.
Cuibul lasă-n grija mea,
Eu cu drag te-oi aștepta.
Cum se pierde printre brazi,
Lacrimi îmi curg pe obraz.
Trist, mă rog lui Dumnezeu
S-o-ajute, de i-o fi greu.
F
Floarea soarelui
Uite colo pe câmpie o floare cu pălărie,
Capu-și tine în lumină semeață ca o regină.
Într-o zi s-a necăjit fiindcă altfel nu-mi explic
Cum în vârf de vrej uscat, zbârcită s-a arătat.
Cum plângeam eu supărat, semințe mi-a aruncat!
Ce să-ti spun, trecu durerea, miezul e dulcea ca mierea!
Fluturele
Îngerul, care pictează florile
A vărsat din greșeală culorile.
Fluturele,care trecea din întâmplare
S-a umplut pe loc de culoare.
Peste câmpii zburând zile de-a-rândul,
La-ntrecere se ia prietenește cu vântul.
Uneori se odihnește și unde se-oprește
O poveste în dar floarea primește!
O știu treaba asta și eu mai demult,
Cand îl văd, iute, în iarbă mă culc
Și apoi de povești îmi stâmpără setea
El crede că dorm ,când trag cu urechea!
Să vă spun o poveste să nu v-așteptați,
Stați-i în drum și cuminți, ascultați,
Cum dă din aripi și la ureche-i șoptește
Florii iubite, cea mai frumoasă poveste!
Și ea îl ascultă fluturând grațioasă
Rochia din cea mai frumoasă mătasă.
E trist când idila la o vreme sfârșeste,
Floarea de dor și-așteptare, se ofilește!
Și-atunci, fără veste, se-nchid ferestrele,
Vara, își fură înapoi toate poveștile.
Rămânem cu toții în lungă-așteptare
Până când, altă floare, radioasă, răsare!
Zmeul
În țara poveștilor (cele scrise pe hârtie),
Într-o zi, din galaxie, a sosit leu paraleu,
Din mătase și lipici și legat cu sfoară,-un zmeu!
S-a-nălțat până la cer, coama-și flutura în vânt
El în cer, noi pe pământ, veselie-n cartier!
A trecut vara-ntr-o joacă și acum ce să mă fac
De mâine începe școala, de-aia sunt trist și posac.
Balonul
Un balon mi-a cumpărat
Bunicul și-s supărat -
Roșu era și ușor,
Vântul îl lua în zbor.
Toată ziua ne-am jucat,
Prin curte am alergat
Dar, când ne-am oprit din joc
A făcut deodată, poc!
008.205
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- valeria tamas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 411
- Citire
- 3 min
- Versuri
- 75
- Actualizat
Cum sa citezi
valeria tamas. “Rândunica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeria-tamas/poezie/13944306/randunicaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.