Liturghie de seara

Batranii ce-i vedeti de-acum Cu fete triste ofilite Au fost si ei ca noi acum Baieti si fete fericite. S-au bucurat si ei ca noi De tot ceea ce-i inconjoara, De firul verde de trifoi, De iarna alba cu-a ei ghiara. In veri fugit-au pe la rau, Pe campuri ca sa prinda fluturi Si hoinarit-au mai tarziu Prin noapte cautand saruturi. Au fost in lan seceratori Trudind din greu pe drumul painii Sa umple casa cu comori Facute doar prin truda mainii. Au alergat pe camp cu flori Cules-au flori de sanziene Si si-au gasit mandrii feciori, A lor Ilene Cosanzene. Au fost nunti mari ca in povesti In care-a petrecut tot natul Cu mese mari imparatesti Cinstit-au socrii mari tot satul. Si-apoi venit-au rand pe rand, Copiii - razele de soare - Ce-au luminat al lor camin Si i-au crescut in bunastare. Plantat-au cate-un pomisor Din greu si-au inaltat o casa Sudoarea-a curs pe fruntea lor Ca demn, copiii sa si-i creasca. S-au luminat a doua oara Cand pruncii astazi carturari Intorsi cu-aleasa lor la tara Au pornit rost de gospodari. Apoi ca florile pe campuri Sosit-au mandrii nepotei Atins-a bucuria varfuri, N-au fost mai fericiti ca ei. Incovoiati acum de ani Caci batranetile nu iarta Ii vezi mereu, mereu trecand Din pragul casei inspre poarta. Asteapta tot mereu un semn De la copii\' de-odinioara Ii vezi la portile de lemn Cu ochii vii, statui de ceara. Cat ei vor fi printre cei vii Voi veti ramane tot copii - Veniti si treceti-le pragul Ca va asteapta cu tot dragul. Nu-i intristati cu graba voastra Lasati-i sa va povesteasca Povesti frumoase de demult Ce-n sufletele lor se-ascund. Lasati-i sa va spuna oful Caci batranetile sunt grele; Durerea azi ocupa locul Frumoasei vieti de ieri, rebele. Lasati-i cu o vorba buna Ca goarna cerului le suna, Ca este hotarat de Sus Ei astazi sunt si maine nu-s. Apoi s-or tot duce ca si omul S-or scutura ca niste frunze, Cu zambet multumit pe buze S-or inalta spre somn la Domnul. *********************************************