Stau cu privirea proiectată spre geamul negru…
Mă cuprinde o adâncă tristețe
Și privesc cu resemnare spre geam
Parcă nu exist decât eu și geamul
Speranțele m-au părăsit
Simt o caldă
Plouă și tot plouă
Parcă nici ploii nu-i pasă…
Noaptea încet se lasă
Și mi-e frig de atâta plâns
Stau în colțul camerei și privesc un punct fix
Hainele-mi sunt ude
Lacrimile nu se
VL