De azi-dimineață mă-ncearcă un gând
Neclar, e încă un fum, e o ceață.
Acum îl aștept să se-mbrace-n cuvânt.
Se naște un gând, de azi-dimineață.
Și prinde contur, și fumul se-ncheagă
Și parcă
Când iarnă-i afară și Anul bătrân
Și noaptea nu-s semne de viață,
Un om de zăpadă se simte stăpân
In mantia-i albă de gheață.
Când iarna-i-năutru și Omul bătrân
Și straturi de suflet
Jucăm sub măști de împrumut
O comedie veche
Și ne-mbătăm de absolut
În doruri nepereche.
Visăm că știm să declamăm.
Orgolii levantine!
Dar avem trac, exagerăm...
Doar gesturi
VG