Poezie
LA UN PAS DE FERIC
1 min lectură·
Mediu
E noape ,intuneric si e frig
Afara se aud cum crengile troznesc
iar eu m-asez pe placa de mormant
ce sa-ncalzit de trupul dinauntru.
Afara-i frig si mintea mi-este goala
in trupul gol si sufletu-mi se zbate
caci totul parca mi se strange in plamani
si ma sufoca atata singuratate.
raceala care este-n atmosfera
incet,incet m-acopera ma-neaca,
si-ncep sa-ador a ei singuratate,
sa simt placerea ,in a spiritului moarte.
stau singur in acest locas de umbre,
sunt singur viu caci restul toti sunt morti.
Dar parca frica nu ma mai cuprinde
si nu mai suntem diferiti de loc.
Ei, stau sub placa rece de mormant.
Eu, stau deasupra lor dar, nu departe..
acum o nespusa placere ma cuprinde
si placa a-nceput sa-mi arda trupul
deacum nu mai sunt singur
sunt cu totii,cu cei ce am crezut ca nu mai sunt
deacuma sunt cu ei pe totdeauna
si pot sa zac aicea sub pamant.
013464
0
:))
Bravo tine-o tot asa si mai treci si pe la baiatu sa-ti dai cu parerea