Si poate ti-am lasat pudra mea de Santal
Si-al meu ruj Carmin
Si poate ti-am lasat paharul meu c-o gura de vin
Si poate , ti-am lasat semnul dezordonat ca un gand ,
Si poate-o bratara-n graba ,
Cenușa visării mele
A fost risipită de tăcerea
vântului.
Lacrimile arse
de plânsul cerului
Au lăsat urme
pe un pământ arid
pe care nu mai există
Vis.
Prefăcută în scrum
Dragostea
E toamna
Aurie toamna peste văi, peste câmpii
Șuvoi, pe cărăruia mică
Alearg-o droaie de copii...
Văzduhu-i sumbru
Pe cer sunt nouri ca-mpletiți de vânt
Cad frunze aurii pe
V