Poezie

Viața ca anotimp

Vacarciuc Dan Sebastian

1 min lectură·23 februarie 2006

Mediu

Zadarnic mor și clipele și anii,

Și oamenii… ca florile din glastră se-ofilesc –

Căci viața-i doar o nesfârșită toamnă,

Cu lacrimi calde… și ostenitele ploi reci.

Zadarnic așteptăm ca ieri să fie mâine,

Și ne urâm… uitându-i pe cei ce ne iubesc –

Căci viața-i doar o lungă și geroasă iarnă,

Cu-ncercănate chipuri… de tristele-i zăpezi.

Zadarnic ne încearcă plăcerile trupești,

Și sufletul… și sufletul tânjește-o evadare –

Căci viața-i doar o scurtă primăvară,

Ce nu ști când începe… și nu ști când sfârșești.

Zadarnic căutăm răspunsuri la-ntrebări,

Și mai zadarnic… atunci când le găsești –

Căci viața-i doar o efemeră vară,

Ce nici măcar… n-apuci s-o mai trăiești.

001.101

Vacarciuc Dan Sebastian. “Viața ca anotimp.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vacarciuc-dan-sebastian/poezie/167301/viata-ca-anotimp

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.