Cruțare
Cerem cruțare, zeilor, Că am fi încercat să fim ca voi, Că am fi… Da! I-am înmormântat pe cei de-atunci. Da, ne-am făcut lumânări din lacrimile mândriei muritorilor. Da… ne-am vegheat
Scrisoare către un muritor
Mi-ai spus că mi-ai zâmbit și că ți-am întors zâmbetul cu o palmă. Să nu-mi fi înțeles cuvintele, să nu-mi fi priceput tăcerea, să fi fost doar o judecată a gândurilor ascunse? Se poate ca
Îmblânzitorul întunericului sau Azazel
Rege al cărei lumi te-ai făcut semănând negru sub tine? Să nu fi apărut, nici un călător prin viață n-ar fi știut de virtuțile aurului ori n-ar fi agățat inutil de el pietre scumpe și n-ar fi
Târâtor spre Shiva
Pe drumul cel neted, dar plin de pietre, în hainele de lemn în care te târăști spre adorarea durerii, vezi cum se apropie cu mult prea greu templul tăcerii. Desculț, prin colb si fiare, mergi
