Poezie

Misiune

Poezie

1 min lectură·29 octombrie 2019

Mediu

Stol de păsări călătoare a plecat de mult spre sud,

Frunze arămii și roșii cad în roiuri pe pămînt,

Spulberînd a lor covor vîntul năzdrăvan le zboară

Ca într-un joc fără sfîrșit ,rotocoale ma înconjoară.

Parcă ieri zîmbeai prin lanuri,soare blînd și liniștit!

Iar acum te ascunzi de mine, spune-mi cu ce ți-am greșit?

Ești isteț și ții la glume! norii i-ai lăsat un pic

Peste lume sa se adune,să ne sperii din nimic!?

Să te arăți după o vreme,amintindu-ne de tine,

Însă uiți că noi trăim și prin ploaia care vine!

Și prin frigul ce se arată vrînd să pară fioros!

Tu nu știi că toamna este anotimpul meu frumos?

Lasă-ți mantia să aștearnă mozaicuri pe pămînt,

Să-mi fac drum pănă la tine prin frunzișuri cu descînt,

Cu un ghioc de frunze veștezi să-ți ghicesc în viitor,

Într-un templu mitologic, în pădurea zimbrilor.

001.430

ursu loredana. “Misiune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-loredana/poezie/14142194/misiune

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.