Poezie

Poveste de odinioară

Poezie

1 min lectură·11 septembrie 2019

Mediu

Lumina galbenă pîlpîie în grădină,

În felinarul de lăngă crizanteme.

În straturi ruginii adoarme toamna

Alunecănd în tufa de sulfină.

Este o lume plină de eroi,

Cu Feți-Frumoși,Ilene Cosănzene,

Dar și pitici și spiriduși vioi

Ce-au apărut la timp,ca să mă cheme.

O muzică agale se pornește

Pe ritmuri de chitară și de bas,

Cu măinile întinse înspre dînșii

Mă prind în jocul lor ,ca într-un dans.

Îi văd răzînd, zămbind cu fețe pline

Pașind cu toții prin lanuri de iubire,

Doar luna îi mai întrece în strălucire

Si sunt modești ,cuminți și buni din fire.

Privirea îi fixează într-o clipă

Și ar vrea să îi păstreze în amintire,

Ca un spectacol pe a sa retină

Ca să-i mai vadă și în lumina zilei.

Trecuse toată noaptea tiptil ca o sibilă

Nu știu cănd zorii zilei pe culme se iviră!

A fost un vis trăit de mine însămi,

Sau poate a fost o simplă închipuire?

Rămîne în urmă totul,un vis adevărat

Și poate că fantastic de viu întruchipat,

Iar timpul se strecoară ca într-o clepsidră vie

Oprește Doamne timpul și dă-mi o clipă mie.

001.315

ursu loredana. “Poveste de odinioară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ursu-loredana/poezie/14140961/poveste-de-odinioara

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.