e pasărea de hârtie direcționată de vânt
spre o fereastră și așternută pe birou
așteaptă să fie citită de un copil
se rotește se rotește
modelează povestea de iarnă
dintr-un
Negresa nu știe dacă își dorește confortul din grajdul vilei sau nebunia retrăită alături de Roibu în sălbăticie. În prezența ei, ochii Roibului se întorc pe dos spre și-n corpul Isabelei, altceva?
ce-ai mai vrea
te-am îndopat cu vitamine
am cumpărat și preparat măști
să crești viguroasă
în sfârșit te purtam ca pe un voal
lumea ne-a complimentat
nu eram egoistă
nu te acopeream
de cȃnd în ochii tinerei se întindea un cȃmp uscat. la fel de tȃnără și tu îngrijind un lup alb. hrănit cu lapte. îți ținea de cald. se dezvolta. nu te mai vedeai. părul tău tot mai lung se schimba
uneori limba ta îmbracă cu salopetă în fața lumii
sufletul 2 în 1 să fabrice
un pat de câțiva km până la moarte și după
alteori are coadă de mefisto
în jurul soției tale din care se
Din cauza interdicției la un anumit limbaj
am înfățisare de femeie în moarte cerebrală
cu sufletul chituit ca și cum aș fi sub sechestru într-un cavou
stau așa
și aștept
nici
Femeia în negru are instinctul patologic de-a te vizita
nu se lasă stăpânită de înfătișarea cromatică
te strânge de un braț când ieși din casă
ți se prind de suflet sisteme moarte sau vii
dincolo
fard egiptean în jurul ochilor
cifră din British Museum sau litere vărsate
emailul obiectului ceramic nestudiat
dulceață amplificată a vinului într-un container
carburantul unui mijloc de
rochie și pantaloni din deșeuri. sub forma unei parașute duble.
defilez în ea. alerg. mă arunc. arunc. sunt împăratul chinez. o divă porno.
îmi trec țara prin trifoi cu 4 foi. hop
Valurile mici vorbesc prin morți. Dana strigă sub apă, e îmbrăcată într-o rochie roz și e încălțată în pantofi albi, îi oferi mȃna, dar ea te prinde de picioare și rȃde, încerci să te agăți de o
Deschid laptopul și citesc offtopic-ul lui Radu Ștefănescu
legat de câte clone nasc pe site-urile literare
am râs până am activat fără să vreau conductele lacrimale
e timpul să precizez
Dormi cu ochii nu foarte deschiși, tavanul e ca placenta, spiritul îl atinge cu precizia vârfului de cuțit, coboară cu aripile de zăpadă. Trupul ți-l amestecă cu degetele lui ca de chirurg, îți
Numele de Isabel vine de la nuanța isabella. Sunetele muzicuței scoase de pieptul stăpânului lovesc gura litoralului. Roibu atinge ușor cu coada fundul Isabelei, se rotește în jurul ei. Isabela merge
Optezi între a demonstra morții
că Dumnezeu nu-și desăvârșește atribuțiile
și a metamorfoza femeia în alb din tine
se sting candelabrele
în aer masă din fumigene tutun alcool și
Frățiorul vitreg legăna zilnic o păpușă, sora nenăscută era nerăbdătoare, așa se auzea. Timpul picura nervos, Mihai o iubea mai mult decât fratern. Nimeni nu a înțeles strălucirea macabră din ochii
saturată de paradigme prejudecăți
de spațiile ca niște cavouri
de azvârlirea într-un colț
ca și cum pereclitezi arta de fapt
uitarea placiditatea taciturnia prăfuiesc
și într-o noapte
Plâng și rȃd peste orașul cu vitralii, împrejmuit de faleză, l-am ridicat singură în 15 ani, nu am avut nevoie de ingineri și manageri renumiți, de bănci și bani, distrug de fiecare dată ceva din el,
un ceas de masă cu bateriile aproape descărcate
trandafirul galben din glastră amplifică frustrarea gelozia
pe frecvență pianul sub ploaie urcă și coboară din locuință
nu știi de ce
ai rămas c-un ceas.
el cu mȃini de pictor
îi oprește cu sare sȃngele.
uleiul. culorile tenebre.
ai rămas c-un ceas.
el cu mȃini de dansator
îl rotește fără încetinire
învățăndu-l din nou
deschide ochii subit
se încordează curelele plesnesc
cercetează laboratorul confuză
dărâmă ușa cu grilaj
nu- și aduce aminte cine e
aleargă cu pulsul unui cal crescut în
îți alunecă nevasta ca o ciorbă de pește
în closetul public
ce rămâne de făcut mă arunc vrei să tragi apa
cu picioarele te prind de gât
ai capul la fund
amândoi vă zbateți e târziu
mă
până la os, mă amestec pur în cultura de ovule și spermatozoizi zdrențuiți, sunt dorit astfel, îmi curge sânge din barba provocată cu bicul, ca o ploaie acidă, de vară. Trimite-mi câteva aprecieri
la dabo doner sub umbrela tuborg
"bunicul" aspiră cu gura ca un tub
cartofi prăjiți dintr-o farfurie
și imaginația lui te încarcă
treptat cu zaharuri și lipide
pe o stradă lungă lungă a