Să intrăm în Europa pe ușa din dos

În ciuda titlului nu vă voi spune nimic despre integrarea în Uniunea Europeană. Nici despre punctele slabe semnalate de onorabilii domni care se ocupă cu rapoarte dspre starea minunatei noastre patrii care constituie rușinea oricărei hărți. Ca să vezi că România nu are ce cauta dincolo de pârleazul Uniunii nu trebuie să fii prea doct și nici să întocmești statistici complicate. Este de ajuns să faci o vizită la oricare dintre instituțiile centrale sau locale romanesti. Că acestor instituții nici nu le trece prin cap (sau biroul directorului?!) că sunt în slujba cetățeanului, observi încă de la intrare. În toate instituțiile românești, fie ele cu cel mai curat aer european, fațadă din termopan și aere condiționate la fiecare fereastră de baștan, cetățeanul intră întotdeauna pe ușa din dos. Ușa principală are în dotare covor roșu și portar cu privire crâncenă care te întâmpină protocolar cu cuvintele de bun venit „Bă, nene, nu știi să citești că aici e acces interzis! Hai, plimbă ursu până nu-ți trag și-o amendă!”. Pentru că ușa principală este numai pentru funcționari, sau, și mai corect, numai pentru domn’ director la venirea căruia privirea crîncenă a portarului se tranformă în miere, spinarea i se îndoaie la 90 grade, eventual înfingîndu-ți și un cot în vintre ca să te atenționeze că stai în calea șefului. Așa că cetățeanul român nu va intra în Europa decât pe ușa din dos.