Jurnal
Timpul țipă
1 min lectură·
Mediu
Îmi întorc secundele trecute
să te recunosc
și timpul țipă la mine
au plecat dureri
regrete
toate s-au șters
irevocabil
uscate de nepăsare.
Demult ne doream să trăim
într-o ghindă
să furăm fluidele fotosintezei
întregului corolar de frunze
și să hrănim clipa-iubire
Nu am uitat...
rădăcinile tale, crescute sălbatic,
m-au stors de viață
fiecare gând
- otravă
fiecare fărâmă de suflet
- iad.
Că ai plecat tu
că am plecat eu
universul a zâmbit
fericit
nici el nu mai suporta atâta durere.
00960
0
