moment
A inceput ploaia si odata cu ea tipul ca eu sa ies afara Desculta pe asfaltul fierbinte . Ridic capul spre cerul nebun si apa imi intra-n orbite Ajungand inauntru,dizolvandu-mi venele si
TAtudorache gabriela andradacinci dimineata
Statea langa ea si nu o privea deloc. Cand a facut-o ea si-a ascuns goliciunea si-a zambit . Il fixa cu privirea si cu zambet lucrat. De cand astepta pe cineva care sa nu fie speriat de privirea
TAtudorache gabriela andradalumea noastra
Suntem noi oameni?Ooo! Nu suntem! Perverse creaturi cu fetele pictate Se zbat sa iasa la lumina-n noapte , Copile isi omoara prunci in pantec Iar plansul lor tacut ne este cantec. O nimfa
TAtudorache gabriela andradacuvant
Ne confruntam cu teama de moarte inca dinainte de-a ne naste Si prinzand viata ne adancim tot mai mult in banal. Cunoastem toata trairile dar niciuna pe deplin. Incercand sa prindem aripi cadem
TAtudorache gabriela andradaatmosfera unui geniu
Peste morminte sumbre o voce se ridica Si-si canta-n departare poemul solitar. Cuvintele de sticla se sparg de crucea mica Iar lacrimi de copile se scurg pe-al sau altar. -Traiesti! in mine si
TAtudorache gabriela andradatraire
Nesomn. Se-aude respiratia-n ecou Cand totul tipa in tacere. Lumini ca sirul de margele Se sting usor. Un planset de copil m-apasa Nu pot sa-l fac sa se opreasca Si plange-ntruna
TAtudorache gabriela andradafemeie
\'\'Aprinde lumina,iubito si despleteste-ti parul; Lasa-l sa curga-n valuri pe umeri dezgoliti; Arunc-acum dantela ce-ascunde-a ta splendoare; Frumoasa-mi esti,fecioara si calda-a ta
TAtudorache gabriela andradasfarsit
Dorința de Marte sălbatic bătută de vânt Îi brăzda fața de fată de ceară ce goală zăcea pe pământ. Pierdută in gânduri nebun de violente cu sânge se spală de praf Si-ncearcă să rupă din
TAtudorache gabriela andrada