Poezie
Spitalul nouă
de Tudor Rareș
1 min lectură·
Mediu
Legat într-o cămașă albă
Privesc tavanul cenușiu,
În el am mintea mea cea slabă
Și gândul mi-a rămas pustiu.
Pereții sunt cu zgârieturi
Și unghii rupte, înfipte-n el,
Arată ca două sculpturi
Care atârnă în cui de oțel.
Aud doar țipete nebune
Care se scurg în capul meu,
E ura ce-a pătruns în mine
Ce îmi provoacă nervi mereu.
Privesc spre geam, afară plouă
Vorbesc cu picurii din cer,
Mă aflu în spitalul nouă
Legat de patul meu de fier.
001.625
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Tudor Rares
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 80
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Tudor Rares. “Spitalul nouă .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tudor-rares/poezie/14041892/spitalul-nouaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
