Poezie

orasul

1 min lectură·28 iunie 2008

Mediu

Orașul

Iubite amice,

Tu m-ai învățat să iubesc străzile

Fără trotuare, și chiar ce-i sub ele,

Sub capcanele pe care ni le-ntind

Străzile acestea săpate în fiece an,

În fiecare seară când trecem obosiți

Pragul bodegii cu mirosul dulce

Al sânului unei țigănci roditoare

În șanțul căutătorilor de răcoare și apă

În orașul de câmpie am învățat cântări

Pe care o să le spun o dată iubitei

rusoaică ori moldoveancă,

dar numai atuncea când ea se va sătura

de beția mea îndărătnică, de prietenii mei

când ea nu mă va mai aștepta să apar pe-nnoptat,

va ofta lăsa lucrul, va pleca la culcare

fără să-și mai vadă nici telenovela

De ce să plec din orașul de câmpie,

să mă mut spre munții neprietenoși,

când eu aici am cunoscut iubirea,

aici am și pierdut-o și tot aci-n oraș

am întâlnit un umăr pentru plânsu-mi

de copilandru.

002.717

tudor lavric. “orasul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tudor-lavric/poezie/1790036/orasul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.