Deșertaciune
Când vine vremea să îi simți parfumul Și să le lași pe toate-n urmă, foarte, Oricât de mulți parcurserăți tot drumul, Tu singur mergi de-aicea mai departe. Nimic din toate foste nu
lacrimi de sange
Pe pat de ape dorm, la cap cu focuri, Iar de picioare am legate zări, Respir, dorm și visez, trăiesc în șocuri, Lacrimi de sânge mi se-adună mări. Pe-al întâmplării iaht colind prin nori, În
Un papagal
Un papagal cu ciocu’ tare Și câteva pene color, A fost numit, din întâmplare, Pe-un post râvnit, de dirijor. Trebuia s-aleagă el cam cine, Din cei ce-aveau dor a cânta, O poate face-așa de
dor
Mi-e dor să simt ce-o fi să fie, Mi-e dor să te cuprind încet, Mi-e dor de dor și nebunie, Mi-e dor de A, mi-e dor de Zet. Mi-e dor de-a te simți aproape, Mi-e dor să curgi prin mine
