Adâncă mare sub a lunei fatză
Inseninată de-a ei blândă rază,
O lume-ntreagă-n fundul ei visează
Shi stele poartă pe oglinda-i creatză.
Dar mâine ea falnică, cumplit turbează
Shi mishcă lumea
Să cer un semn,iubito,spre-a nu te mai uita?
Te-ash cere pe tine,dar nu mai eshti a ta;
Nu floare veshtejită din parul tău bălai
Căci singura mea ruga-i uitari să ma dai.
La ce simtzire crudă a
Ah,mierea buzelor tale am gustat-o
A buzei tale coapte,amorul meu;
Zapada sănului eu am furat-o,
De ea mi-am răscolit suflarea eu;
Ah,unde eshti,demonico,curato,
Ah,unde eshti sămor la sănul tău!
