te-am zărit de după perdelele tăcute ale toamnei
erai îmbrăcată într-o nervură de trandafir
îmi zădărniciai memoria
cu un surăs de bucle de șampanie
doar pietrele îți cunoșteau mersul
printre
îmi ștergeai pielea de ziua de ieri
când din degete îți creșteai înserarea peste părul meu
în palme ți se adânceau mările
atâtor atingeri amorțite de seară
iar eu dansam cu călugării insomniei
