Poezii

Pendula bate în perete solemnă și nepăsătoare Parcă îmi strigă: -Ia aminte la timpul ce l-ai irosit Încă o vară ai mai risipit. -La ce să-mi trebuiască mie timp? Și țip înciudată, iar

Te-ai picurat aburindă Pe buzele-mi sfâșiate de cuvinte, În carnea lor țipătoare și moale. Ai secătuit rănile de sânge, Sensul de vorbe, apoi agonizant M-ai secătuit pe mine de mine Și ai