Mediu
Pe-o alee solitară,
trecea toamna, o domnișoară,
cu fandos de mare artistă,
răspândind parfum de seară,
melancolică și tristă,
strângând lacrimi în batistă
și aruncând cu frunze-n poală.
Eu plimbându-mă agale,
întristat ca fiecare,
am oprit-o cu o întrebare:
\"Ia ascultă domnișoară, nu ai cumva o țigară?\"
023060
0
tigrisorule,
cum iei toamna in balon,
-ce bon-ton!?!-
sa-i ceri tigara,
bunaoara,
cand o vezi atat de trista
(lacrimi stranse-ntr-o batista)
etc.etc.etc.
dar sunt curioasa, ce ti-a raspuns??
(mai scrise cititoarea cu un zambet amarui ca mirosul de crizanteme , dupa care tacu)