Traian Rotărescu

si mie mi-a lipsit cenaclul, mai ales ca sunt, oarecum implicat...a fost doar preambulul unei observatii pe care o voi face si la fata locului, n-avea grija...( si nu va fi singura)

Ce legatura are? Simplu. in cadrul cenaclului va fi citit si \"cumcă vaca nu-i tot broască\"

m-a surprins forma contragerii des intalnita in sketch-ul sarkozian al Medeei, mai ales pt ca lasa impresia unui substantiv neidentificabil scris asa: \"cumcă limbajul nu ar fi individual, cumcă școlile nu au nevoie de predare,
cumcă respectul crește din haine, cumcă afirmarea discriminării..\" la prima vedere am crezut ca e o invovatie personala...lasa impresia ca nevinovata reprezentanta a galinaceelor, curca s-ar fi format din alaturarea...***+ca.

vad ca perferi ca legenda sa ia proportii prin neprezentare... pana acum te-am vazut si eu o singura data le Deko ( stateai langa Gelu Diaconu si-aveai o sapca inconfundabila =D ) si eram convins ca macar cand va citi Florin ne onorezi si tu... ca vorba aia, nu ti s-a pregatit o primire à la JFK. Deko nu-i Dallas-ul, after all, prima litera e doar o coincidenta.

desigur..servim numai noi stim ce anume, insa raportandu-ne la acelasi principiu, pentru elucidari.

Paleta motivatiilor intermediare ramane deschisa.

Cum ai sesizat.

nu conteaza numarul raspnsurilor ci calitatea acestora.

Ba mai degraba \"vreau sa stiu ce nu as vrea sa stiu\"...desigur vorbesc acum la pers I, fiindca initiativa imi apartine; replica lasata de tine e reciproca intentiei celuilalt :) Dar e vorba de a raspunde cu aceeasi moneda, fair enaugh i should say..astfel ceea ce este fiecare se pastreaza, intact, desi NECUNOSCUT.

\"nu mă deosebește nimic de animalul devorator

pentru că pe nimeni nu interesează misterioasa dihanie
cu dinți de elefant
ce pune pe jar fermierii înspăimîntați
în miez de noapte\"

Pe nimeni nu intereseaza, in afara de cei inspaimantati, asdar sovairea ta ( vazuta ca o fiara mitologica, al carei renume s-a perpetuat nebulos la marginea selvelor) e si ea de temut, impresionand mai mult chiar decat indeplinirea \"maretelor proiecte\".

Se vede ca te atrage experimentul amalgamarii picante, in maniera lui Rusdie, combinarea, in diferite dozaje, a senzatiilor, regretelor mitologiilor -mistretul \"onorabil\" cu colti de argint , trimitere la Loehengrin, dar si cu savoare de basm galez, pus in aceeasi oala cu Perseii si Andromeda-

Nu doar mesajul din sticla ( de cele mai multe ori aducator de beneficii neasteptate, comori exotice, sau reprezentand sansa recuperarii naufragiatilor) rataceste leganat pe mari ci si proiectia vindicativa a spiritului vanatorului condensata in tenacea \"luneta fusiforma\" care mai are de indeplinit ultima misiune de exterminare, chiar daca aici apare sub forma \"halirii\" uscatului.

Daca gaitele s-au contopit intr-una singura, numarul acelor de brad inghitite de ele a ramas constant, echivalentul geamantanelor :)

destule italice scapate de sub control</i>

one more try cum se spune

când toate faptele mărunte vor zornăi în sertare
excepția jumătății de adevăr
te va sfida
întoarsă pe burtă

Echivalentul acestei exceptii ar fi jumatatea de minciuna...oricum ai lua-o, din moment ce se pleaca din start de la un semiadevar, contracarat cu jumatate de..nu om calare pe iepure schiop :))..dar, situatia ramane, adica NU poate ramane decat ambiguua...in fine, cu ce te-ai ales de pe urma acestei neasumari prezentate explicit ?

Felicitari pt nivel! -almost forgot that :))

tot saracii electrozi au plans pt amandoi \"cu lacrimi de sange\"..deh s-au sacrificat pt umanitatea poeticeasca :)

Poezia asta e ca o constatare de \"mission accomplished\".

Evident, prietenul ( desi apelativul \"puiule\" se aplica si prietenelor, sau, de ce nu, nimic nu te impiedica sa scrii acest text dintr-o perspectiva feminina) tau si-a indeplinit-o; datorita unui destin postum foarte eficient de care beneficiaza supravietuitorii: pietoni, soferi, calatori cu ratb-ul etc...poate chiar tot orasul...

ma-ntreb cum poate acea femeie sa misune de una singura.

vbI. Intranz.(Despre fiinte) A se misca in numar mare de colo pana colo; a forfoti, a viermui, a colcai, a misui.

De fapt nu asta conteaza ( ma refer la variantele mele; am dreptate intr-alta, nenumita in comul anterior) dar daca e sa acorzi aceeasi pondere tuturor poruncilor - fie ca ai incredere in ele fie ca le negi- si in aceasta situatie NU reiese ce anume iti asumi si ce nu,atunci la fel de bine, daca doua sunt \"irecuperabile\", nefiindu-ti dat sa le implinesti, ai putea renunta si la celelate opt.

respectând 8 porunci
cu mâinile legate

Legate din cauza nerespectarii celor doua porunci ramase, sau pentru a impiedica respectarea decalogului?

am inceput cu sfarsitul, stiu.

Cuvintelor banale din care se impleteste alintul le urmeaza apoi o comparatie \"dubioasa\" prin neclaritate: un jurnal \"racolit\" (de ce tocmai asta i s-ar mari abandonul, parasirea, fata de alte jurnale \"cuminti\", nesifonate de asemenea lasate de izbeliste, nedescoperite? ) pastreaza asupra lui tocmai urmele rascolirii, semne ale identificarii.

Conteaza si daca doar constati existenta ritualului zilnic descris, de care te-ai plictisit sau participarea la el(cum da de inteles folosirea pluralului)prezinta noi pncete de interes, asa cum de pilda, bradul de craciun ramane neschimbat ca simbol, dar niciodata nu e impodobit identic. Evident ca nu poti descrie decat ceva la care ai participat, ramane insa sensul continuitatii, de aici intrebarea.

</b> nu ma asteptam sa fie SI pe gustul tau, ceea ce imi confirma si mai mult nepartinirea de care au parte unele texte, facand abstractie de personalitatea autorilor.

Multumesc de trecere si incurajare, ma bucur ca \"e de bine\" primul com primit de la tine.

e vorba de pronumele personal de politete, ( Dvs) aflat la persoana a doua, scuzati gafa...nu a treia cum am scris.

Dane, eu de cand ma stiu nu m-am tutuit cu vreun profesor, asadar, odata invitatia lansata de tine, ma voi debarasa de rigiditatea persoanei a-III-a :).

Cat timp apartinem acestei comunitati literare impartasind valoarea acelorasi obiective, orice luare de pozitie/interventie care conduce la construirea unui dialog civilizat, fie si in contradictoriu, dar purtat cavalereste, cu \"armele pe fata\" nu o gasesc a fi nicidecum irelevanta, ba din contra.

Este vorba , in primul rand de justificarea pozitiei mele, deocamdata fictive, in care nu ma regasesc decat cu numele, sau mai corect spus pozitie \"suspendata temporar\".

Constat ca \"argumentule exprimate prin impresii\" mi le dezavuezi...dar in diversitatea de necuprins a \"faunei si florei\" poetice ar fi de-a dreptul imposibil intocmirea unui \"dictionar argumentativ\" cu stricta aplicabilitate, daca vrei epistemologica chiar, care sa compenseze subiectivitatea lectorului.
daca argumentele \"comme il aut\", ireprosabile nu mai pornesc dela impresii ci certitudini, pastrandu-ne tot la evaluarea calitativa a unuei simple poezii, ne adancim si mai mult in aceasta dilema: dar ceritudinile, la randul lor, pe ce se intemeiaza?

Nu crezi?

In ce priveste afluxul acestor \"decoratii galbene in 5 colturi\" si eu sunt de acord ca primeaza principiul \"non multa sed multum\".

D-le Mihut,
am acordat acest semn, (deocamdata nu pot sa constat decat ca e a doua stea consecutiva banata tocmaipentru ca vine din partea mea, motivele sper sa iasa cat mai curand la iveala) conform statutului meu recent acordat, dovada ca, pe de o parte in ochii unor editori pozitia mea este justifica de activitatea mea anterioara de comentator pe \"agonia\", pozitie care, dupa cate vad a ajuns sa fie \"neutralizata\" de partea contestatara...

Va asigur ca sunt la curent atat cu regulamentul site-ului cat si cu ghidul de acordare al stelelor, nu \"mi s-a urcat la cap\", cat despre existenta unor standarde unice, cu totii stim ca flerul si inutitia personale nu pot fi incorsetate arbitrar, dreptul la libera exprimare este doar una din caracteristicile democratiei pe care o \"experimentam\" de 17 ani...nu supunerea oarba a nusuroiului de termite sau incolonarea dictat de existenta \"grupurilor de interese\".

Nu sunt adeptul teoriei conspiratiei, insa aplicarea unor \"ochelari de cal\" sau a unui \"alfabet unic\" dovedeste ca activitatii tuturor stelutarilor i se traseaza anumite coordonate...ma intreb in folosul cui...

Pe scurt: 1) textul autoare Alice Drogoreanu mi-a atras atentia ca fiind apt de-a fi \"validat\" , asdar nu e un simplu stimulrnt sau \"incurajare\", in ultima vreme NU numai eu i-am apreciat activiatea, ci si Mihai Zabet, Dana Banu, Medeea Iancu..etc
Faptul ca precedentele doua stele aordate \"s-au calificat\" demonstreaza de asemenea ca doar de curand s-a pornit aceasta campanie imotriva mea. De la poezia Ilenei Pulpa, o recunosteti dupa linkul concluziei mele \"singurul raspus\" s-a rupt firul.
2) Oricine, inclusiv eu pot afirma ca pamantul e \" i trei colturi\" raspunzand apoi contestarilor celorlalti cu arhicunoscuta intrebare \" pe ce te bazezi? ...parerile pe care mi le asum in totalitate le consider cat se poate de pertinente si obiective.
Sunt convins ca ati citit nenumarate comentarii \"de stea\" care e posibil sa nu va fi satisfacut, insa in ce ma priveste nu am facut rabat argumentarii.

3) Faptul ca steaua vine din partea mea, nu demonsreaza ca aceasta poezie, \"Car crush\" e de Nobel, ci doar ca e mult peste media creatiilor care apar aici.

Zapada doar se aseaza peste ridurile lumii, asdar tot o schimba, momentan, pana se topeste, ea niciodata nu vine \"ridata\"...iar lumea are si ea somnul ei, nu cred ca sta vesnic treaza sa imparta sa ni-l imparta cu muchia pe al nostru.

Ce ramane constant...printre acele \"setari eronate\" care nu te salveaza de la zvarcolirea la marginea nepasarii ( inteleasa ca resemnare fatala ) care sta pregatita in orice moment sa te inunde, e \"stasnicia tacerii\", tacere pastrata asupra unei certitudini de necontestat: aspectul de accident al dragostei impartasite, cum dai de inteles aici, sau nu. Ca orice accident victime vor exista, insa aici raman nenumite, conteaza doar faptul de a se fi intamplat pe neasteptate.

Avand aceasta confirmare, you can carry on in acelasi timp \"separat\" dar si \"impreuna\", fiindca exista acel element, accidentul, al unei istorii comune.

Doua maini , una intr-a alta, \"imbracandu-se\" intr-o haina \"prea adevarat de frumos\".


...si cand in locul zapezii ramane doar pamantul aburind, se raspandesc parca inflexiunile vocii Lhasei de Sela.

Mai mult decât într-un joc erotic limba devine pensulă demiurgicî, unealtaă încărcată de toate nuanțele și pigmenții unei vieți care \"simte\" - de aici titlul- deja, nu e doar un contur schițat parțial, rece.

Încă din start întreaga scenă respiră o tandrețe pe care n-o întâlnim în mareția Capelei Sixtine unde însulfețirea omului de către Creator apare obiectivă, de un miraculos controlat.

Urmează apoi mirarea încercată de absenta vizibilului în dauna gustativului resimțit al \"tușului, cărbunelui, guașei și acrilicului\" fiindcă urmele își au și ele destinul lor, manifestându-se după \"anotimpuri\" , nu întamplător, bezmetic; așdar culorile există, corpul a fost investit cu ele, dar mai are de așteptat apariția lor care se va succeda în ritmul devenirii sale.