Poezie
Dorință
1 min lectură·
Mediu
Te observ de-o viață nou,
În fiecare clipă,
Credeai că te ascunzi în pietre de sticlă,
De viață prea plină,
Liniște stranie,senină,
Mă ridici în gol,
Prinsă de tine strig pe covor.
Mă săruți domol
Și mă cufund în acida excitație.
Vibrațiile din jur îmi cantă undeva în sus,
Stau întinsă și te aștept să îți fur,
O celula,cea mai vie,
Din bucata de melancolie,
Din bucata de buză sidefie.
001737
0