Poezie
Pereții surzi
1 min lectură·
Mediu
Ochii-mi rătăceau pe pereții surzi de prea multe vorbe
Timpul s-a scurs și-a rămas doar o amintire
A ce-am trăit, a ce-am iubit
Cândva eram fericit...
Oceanul de stele infinit ocrotește lumea
S-a scurs o lacrimă ce mi-a înecat inima
Mă zbat să mă trezesc din nou la viață,
Însă în privire am doar văluri de ceață.
S-a înnorat și zefirul cu mângâierea-i dulce s-a îndepărtat
A plecat...totul s-a schimbat
Am uitat de tot ce îmi era drag
Acum, doar într-o lume a minciunilor mă complac.
Nu mai spun ,,nu”, deși ați merita
Mă retrag apoi în colțul meu și liniștea,
Doar ea îmi ascultă povestea,
Doar pereții surzi și luna.
002.226
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Toma Ana-Maria
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Toma Ana-Maria. “Pereții surzi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/toma-ana-maria/poezie/13978027/peretii-surziComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.