Poezie
Mileniul 3 barbar
2 min lectură·
Mediu
suntem setati si programati sa mai si simtim,
sa mai radem, sa mai plangem, sa mai si murim,
n-avem timp in timpul vested, poate doar un pic,
suntem cu toti definitivi, doar personaje-mit.
fara identitati proprii, doar epigonii sluti.
aveti nevoie de imbecili? Sunt sute de recruti,
doar snobi cilindrici cu trupuri decorate
periculosi de mandri in propria pubertate.
slaviti-le azi sau maine modernele modele,
mileniul 3 barbar, mimand doar stari mondene
si ipocriti lezati de lectiile absente,
suntem setati prin fire la propriile defecte.
sa mai iubesti, ce rost mai are, cand tu atata ura
o cresti ca pe-un copil de sange in propria-ti natura?
ce-atata suflet pus pe buze, e prea mult pentru tine,
mai bine inchizitor frenetic decat om, mai bine.
femeilor ce-ai sa le ceri, nu vezi ca sunt supuse,
in ritmul fardului luciu, cromaticele buze?
ce-astepti sa se iveasca din cercul lor complex?
ieri dragostea a fost pura, azi dragostea e sex.
ne invadeaza cifre, sa numaram sentimente,
e faliment in suflet, nu mai avem concepte.
traim pe culmi fictive, dar culmea e in groapa,
pocneste-n noi prostia, palindu-ne in ceafa.
suntem legati in bezna, in eprubete sa tratam
baza si-acidul vietii, uitand sa mai existam,
schimband atatea fete spre mai frumos, dar in zadar,
traim mileniul groazei, mileniul 3 barbar.
002.250
0