Poezie

Mi-e dor

1 min lectură·28 ianuarie 2008

Mediu

Mi-e dor de început

Mi-e dor să ies din rutină

Mi-e dor să mai existe , acolo , undeva

Sărutul de noapte bună .

Mi-e dor de cântecul sublim al florilor ...

Mi-e dor de tine , de cel care erai cândva

Mi-e dor să mă răsfețe cineva îndrăgostit

De chipul meu angelic

Sau poate doar îndrăgostit de viață .

Mi-e dor să mă simt fericită

Să reînvăț cum se trăiește și să nu-mi pese de nimic .

Mi-e dor de neant , de zâmbet și de plâns

De deziluzii ...

Mi-e dor să mă trezesc din vis ... din visul umbrit de schimbarea ta

Dar să adorm adânc visând altceva

Poate plutind printre nori o să mă îndrăgostesc de albastrul cerului și de seninătatea lunii

Și o să ating apogeul ...

Mi-e dor de tine ... de un băiat cu suflet de copil

Ce zace ferecat în lumea lui

Așteptând pe cineva deosebit care să-l salveze de moartea sufletească ...

La fel ca mine ...

Mi-e dor să știu cum se iubește

Și să pot spune TE IUBESC .

011.941

Todireanu Ana-Maria. “Mi-e dor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/todireanu-ana-maria/poezie/1765280/mi-e-dor

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Coplesitor prin sinceritate si pe deasupra unele aspecte din poemul tau vin si in intampinarea mea .Tuturor ne este dor :)