Poezie
noctumbria
1 min lectură·
Mediu
I
am impresia că
serile de toamnă ard
demoni albaștri răcnesc în măruntaiele nopților
ne auzim glasurile galopând în depărtări
și-s atât de înfrigurate atingerile
încât ne uităm trecutul
ia-mă în brațe
adunând rămășițele zilelor
putem modela oameni
zeii stau răniți între ramuri
și plâng
așa că mișcă-ți degetele amorțite
și mângâie-mi creștetul.
II
mi-e frică
și lipsa ta mușcă din mine
ca o adolescentă violentă
dintr-un măr crud
sfâșii bandajele zilelor cu pleoapele
numai pământ
și ultimele umbre calcă
câmpurile în picioare.
III
de-atâta liniște
oamenii pot orbi
părinții încă mai proptesc venele timpului
încă suntem în stare să visăm,
dar asta nu înseamnă că necredincioșii
pot să zboare.
002.155
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Toader Ionut Daniel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Toader Ionut Daniel. “noctumbria.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/toader-ionut-daniel/poezie/14116517/noctumbriaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.