Poezie
Nimic
1 min lectură·
Mediu
Nimic...
Totul se-nvârte-n jurul meu
Și parcă tot nu-mi pasă...
De mult bine, puțin greu
Nepăsarea-i tot mai grasă.
Uit poate ce-i mai important,
Visez aiurea, peste alb
Nimic nu-mi este constant
Deși, cam tot e cald.
Privesc neputincios deși,
Sunt conștient, și știu
Că nu, deloc n-ar trebui...
Făr de puteri să fiu...
Plutesc așa, ore în șir
Și nu visez, traiesc
În vis... Vreau mir.
Mir. Să ma trezesc.
Mi-e somn, și cald...
Nimic nu ma adoarme!
De mult zbor, nu cad...
Și uit mereu de foame.
Incep să cred că-s mort.
Lumina mă lovește.
Trăiesc, e clar socot
Ceva-n mine trăiește...
001.530
0