Poezie
Camera mea
1 min lectură·
Mediu
Camera mea
Lumina intră din față, printre jaluzele
Bate pe birou, apoi pătrunde-adânc
Până în capătul camerei mele
Unde eu sunt.
Hainele atârnate, puse peste tot, aiurea
Cărți, cursuri, televizor, calculator,
În cuier stă atârnată o curea,
Pe jos, n-ar strica efectul de aspirator!
Mai e un dulap, un raft, și patul
Trei uși mă despart de intimitate
Oricare le deschid, peisaj e altul
Deși nu m-am dus prea departe!
Un calorifer ce-mi dă căldura fizică
Mai sunt câteva icoane cu altă căldură,
Două prize cu energie electrică
Și-un tablou cu flori de colț în stare pură!
Aici, ascult ploaia când îmi vorbește,
Vântul când șuieră pe lângă crengi,
Simt foamea când mă stăpânește
Trăiesc clipe de vis scurte ori lungi...
001346
0
