Poezie
Viscol
1 min lectură·
Mediu
Viscol
Grămezi minuscule de var
Zdrobesc tot peisajul...
Apar de sus, apoi dispar
Dezvelind extazul!
Rafale de vânt pe roți
Învârt nehotărâtele troiene
De vrei să le străbați, nu poți
Dacă nu ți-ai luat izmene!
Mănuși, căciuli, sumane groase
Fulare, bocanci, ciorapi de lână
Ca-n iarnă să ai zile sănătoase
Și-n viscol stare generală bună!
Căldură-n sobă, căldură-n calorifere
Geamuri cu flori, troienite...
Pentru unii frig până-n durere
Altora plăceri nebănuite!
Vuiet de vânt, urme virgine
Imaculatul alb vorbește către cer!
Moș Crăciun cu daruri vine
Pe-un vals de viscol și de ger!
012289
0
