Poezie

Nu mi-a mai rămas...

2 min lectură·17 noiembrie 2010

Mediu

Sunt aici, singur. Scriu ceva ce poate ai să citești

Spun poate, pentru că totul e relativ in lume...

Of, și este din ce în ce mai greu să crești

Mi-este atât de greu ca să te mint, pe bune...

Te dezbrac în mintea-mi: reușesc de fiecare dată,

Nu ezit să dau jos de pe tine tot, apoi să te privesc

Cum stai așa, purtată de gânduri, dezbrăcată

Iar ochii-mi de pe tine, cu eforturi să-i urnesc...

Pe un fundal de-un aer liber, plin de moale și frumos

Gustam din fericirea ce mi-o poate da o închipuire

Până și-n vis trăiesc orice într-un mod atât de mofturos

Că tu, nu mă poți da gata cu-angelica-ți privire!

Trezirea o fac tot când vreau eu, după ce am ajuns

Peste muntele al cărui vârf l-am umblat deja demult

Acolo unde obosesc să mai visez, departe oricum dus

Lipesc un obraz peste pământ realizând: e prea mult!

Istoria, și valurile, cu tot cu cele ce le simt în trupu-mi

Îmi lasă peste drum un fel de vomă, plină de lipici

Prin care greu înaintez, ca să te văd pe tine: acum zi-mi

A meritat leșinul de-a veni să te miros, uitat pe-aici?

Întreb mereu, dar asta n-o fac și când răspuns aștept

Știu că nu poți, mereu să-mi mângâi partea de răspunsuri

Eu nu sunt cel care te-a tratat mereu cel mai corect

Dar care deseori, purtat de val, te-a descris în rânduri!

Pentru două vise, nu merită un altul, mai plin de visare

Categoric nu. Nu merită nimic: nimicul. Tu nu înțelegi!

Tocmai asta era ideea mea ca tu să te uiți în zare

Încercând prin mari eforturi trei vorbe ca să-mi legi!

Nu mai visa degeaba, între mine și tine e un paravan!

Identitățile mele oricum tu nu le poți memora...

Mă schimb, mă camuflez mereu aici sub tavan

Iar tu însetată, te-nvârți pe lângă mine: doldora...

001.256

Tinca Mihai-Paul. “Nu mi-a mai rămas....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tinca-mihai-paul/poezie/13961552/nu-mi-a-mai-ramas

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.