TF
Tiberiu Frim
Verificat@tiberiu-frim
Atyrau
„Daca nu eu, atunci cine?”
Nascut, crescut, scolit. Si in viata. Navetist pe ruta Ploiesti-Pitesti-Bucuresti-Abudja-Lagos-Port Hartcourt-Santiago de Chile-Johannesburg-Pretoria-Potchefstroom-Abu Dhabi-Dubai-Astana-Atyrau. Doua carti publicate. De poezie. Prin reviste: eseuri, poezie, proza, mici studii de dogmatica ortodoxa, mici cronici, etc. Marele Premiu la concursul de poezie al Societatii Romane de Radio, Bucuresti 1995; Premiul Special pentru poezie si…
mihai leoveanu,
ieri am intrat pe site-ul vostru (asta e prima senzatie, ca va apartine si ca unul ca mine e un intrus). il cautam, de fapt, pe prietenul virgil diaconu, dezamagit oarecum mai mult de lipsa de concentrare a discursurilor pozitive despre poezia lui decit de coltii unor pusti.
ei bine, despre poezia ta (daca permiti sa ne tutuim): \"tragând dupa el cerul\" e mult prea sugestiv ca sa poata fi diluat cu \"aceasta-ntr-adevar enorma greutate\", care nici macar nu suna poetic; altfel, senzatia de greutate trebuie sugerata printr-un efect a ceea ce povara ar putea provoca, nu spusa explicit.
\"cu numai ridurile albe\", desi e poetic, nu prea suna romaneste.
apoi, dupa a treia strofa, discursul se rupe abrubt si tipul ala, beethoven, dispare cu totul din peisaj, nici macar impresia c-ar fi fost prin poem nu mai ramane. altfel, cele doua strofe, ultimele, chiar absentandu-l pe individul din titlu, sunt magistrale.
daca e un text la prima mana... ei bine, felicitari!
cineva scrie aici despre abundenta dulcegariilor. e dezavantajul unui site. desi poate e doar o stare intermediara; am cunoscut cateva tipe care asa au inceput si, in zece ani, intr-atat si-au concentrat poezia, incat acum scriu poezie pentru ca asta le e instrumentul, altfel ar face niste bijuterii innebunitor de frumoase pentru orice privire.
numai bine tuturor!
ieri am intrat pe site-ul vostru (asta e prima senzatie, ca va apartine si ca unul ca mine e un intrus). il cautam, de fapt, pe prietenul virgil diaconu, dezamagit oarecum mai mult de lipsa de concentrare a discursurilor pozitive despre poezia lui decit de coltii unor pusti.
ei bine, despre poezia ta (daca permiti sa ne tutuim): \"tragând dupa el cerul\" e mult prea sugestiv ca sa poata fi diluat cu \"aceasta-ntr-adevar enorma greutate\", care nici macar nu suna poetic; altfel, senzatia de greutate trebuie sugerata printr-un efect a ceea ce povara ar putea provoca, nu spusa explicit.
\"cu numai ridurile albe\", desi e poetic, nu prea suna romaneste.
apoi, dupa a treia strofa, discursul se rupe abrubt si tipul ala, beethoven, dispare cu totul din peisaj, nici macar impresia c-ar fi fost prin poem nu mai ramane. altfel, cele doua strofe, ultimele, chiar absentandu-l pe individul din titlu, sunt magistrale.
daca e un text la prima mana... ei bine, felicitari!
cineva scrie aici despre abundenta dulcegariilor. e dezavantajul unui site. desi poate e doar o stare intermediara; am cunoscut cateva tipe care asa au inceput si, in zece ani, intr-atat si-au concentrat poezia, incat acum scriu poezie pentru ca asta le e instrumentul, altfel ar face niste bijuterii innebunitor de frumoase pentru orice privire.
numai bine tuturor!
Pe textul:
„riduri albe cu Beethoven" de Mihai Leoveanu
Recomandat0 suflu
Context