Poezii

se dedică celor care cred în poezia lui Emil Brumaru -I- ...ea protesta în noaptea lungilor erecții, cu obișnuita-i declamantă pubiană ipostază încă visa la

i-am spus , ia paiul din pahar ...nu te rupe sub crengi tomnatice și mergi pe frunze calcefiate ...eu pe tabla neagră a unui suflet alb varul aruncat acolo peste panoul electric. atât de

Blu etalat pe limburi granuloase cu altfel de bile tot azure Stau după tine. Căramizi ciment văd pusta fără ele. Tot cu tine iluminare, albă

A fost lipit de o linie de tramvai pe care a Încercat s-o cucerească cu metode transparente dar iubirea Nu vrea să transpire liniar