Povestea e așa
Înainte, înainte de tot și toate cele făcute de om.
Înainte de țări, înainte de mări, înainte de orașe, blocuri și case.
Înainte, când nu era țipenie de om, când nu erau animale,
Câteodată îmi plac diminețile la metrou. Azi am trecut prin Marea de Oameni de pe peron, apoi prin Strâmtoarea Aparatului de Taxat și am ieșit la Victoriei, lângă Palatul Guvernului. În fața gurii de
Azi era ziua. Un tânăr bronzat înainta pe dig, cu corpul uşor aplecat sub greutatea raniţei. Cu ochii în pământ, ridică privirea abia când ajunse în capătul digului. Îşi eliberă spatele şi se urcă pe
