Pisoiașul Mieunel este tare mititel
Cu ochișori de catifea și blăniță cafenie,
Stă pe lângă mama sa și papă din farfurie.
Într-un colț de lângă el, Chițailă îl pândește:
„Haide-odată, Mieunel!”, el
Pe o pajiște înflorită și parfumată
Soarele razele își arată.
Umbrele se arată ușor
Dinspre copacii ușor șoptitori.
Lumina caldă îmbie îndată
Toată suflarea de viață din pădurea fermecată.
La pas
Aah, ce bine am dormit
Cât neaua m-a acoperit!
Dar acum neaua dispare
Și sunt încălzit de soare.
Din bobiță mică, mică
Cresc frumos, o floricică,
Cu petale mândre, albe
Și cu frunze verzi,
CP