Poezie
nimic
1 min lectură·
Mediu
n-am loc aici…
vorbesc prin semne
inventate de mine,
în somn…
mă uit în oglindă
să văd un chip,
să umplu o lume
și nu văd nimic…
nisip,
urme duioase,
gratii cu frunze
țâșnind fierbinți
să închidă
glezne roase,
mușchi obosiți,
râs înghețat
pe buze cuminți…
cresc în vid,
ca o pâine de ceară…
viața-i un cântec frumos,
îmi zic…
și-mi prind ochii fugiți,
îi închid,
goi,
în cușca amară,
de fier , de os,
de piele groasă…
cât o să doară ?
cât mai aștept după Voi ?
când mă luați iar Acasă ?
00888
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodora Cristina Ciobanu. “nimic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodora-cristina-ciobanu/poezie/14015609/nimicComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.