teodor burlacu

ironia - un simbol al profunzimii in gandire... :))

textul cuprinde per ansamblu o idee vaga. la nivel particular, metaforele sunt bine realizate insa legatura dintre ele nu produce alt rezultat decat nedefinirea. nu gasesc o viziune clar pronuntata si reflectata si de asemeni nu gasesc legatura text cu titlul acestuia. totusi trebuie sa recunosc originalitatea.

cum nebunul străbate străzile unei iluzii... nu-mi place sa ridic in slavi, cu atat mai putin sa critic. totusi profunzimea acestei metafore nu este de neramarcat. este de laudat ca o imaginatie feminina a putut concepe asa ceva. per total, asupra intregii poezii, nu-mi dau cu parerea pentru ca de fapt, cand un text este frumos si cand nu? o zi buna

Viziunea este destul de interesanta. Simbolismul este prezent in acest text caci de altfel femininul din literatura lirica a dat nastere in general creatiilor apartinand acestui curent. Macabrul citadin pe mine cel putin ma duce cu gandul la Bacovia totusi este, asa cum am observat si la o destul de renumita tanara scriitoare din Bacau, un stil bacovian avansat, evoluat. Una peste alta, ultima strofa cred ca defineste viziunea de ansamblu a autoarei. Haos, dinamism, orgie si \"totul frige\"...