Poezie
Regat albastru
1 min lectură·
Mediu
Sapte mii de mile, peste ocean, sub mari,
Zace un Regat maret,
Scufundat intre zidurile adancurilor.
Intelepciunea domneste, si spirite luminoase
Aduc secrete Regelui.
Sfinte piramide tin de straja
Peste aceste meleaguri goale,
Iar flacari nepamantesti sunt varsate
Din varfurile lor,
Semnaland prezenta divina
A creaturilor marii,
Furisandu-se printre adancimile intunecate,
Protejand secretele Regelui.
Visele adanci ale celor
Ce dorm sub ape
Aduc omagii frigului
Acestui imperiu.
Nimeni nu stie, intr-adevar,
Unde ii sunt granitele taratoare.
Pauze penibile intre locurile unde
Apa si pamantul sunt rupte
Povestesc luptele milenare
Dintre elementele primordiale.
Acolo, se zice,
Regatul ia sfarsit.
Nu te afunda prea mult,
Inconstienta te va ajunge,
Disperarea te poate ademeni
In abisul tentant.
Acolo simt si eu chemarea Regelui:
\"Vino, opreste-te din innotat,
Si uita-te in jur;
Gandurile ti le-ai uitat la mal
Dar simturi inca ai.
Acum e timpul sa sarbatorim eternitatea,
Iar tu esti cel ce vreau sa vina.\"
001.321
0