Poezie
Paradisul pierdut
1 min lectură·
Mediu
De ce am căzut din paradis?
O întrebare fără de răspuns
Știu, am gustat din mărul intezis
Mânați de vreun sentiment ascuns.
Păcat, căci ne-am pierdut ființa
Și am rămas pe acest pământ.
Ne-a mai lăsat ce-i drept credința
Să o purtăm ca un veșmânt.
De ce era acel mar interzis?
Aceasta e adevărata întrebare.
Trăiam noi un fantastic vis
Și ne-am trezit la realitatea oare?
De suntem făcuți ca El,
Și-i suntem fii în acaestă lume
N-ar trebui ca stelele acestui cer
Să le cunoaștem pe al lor nume?
Totuși cunoașterea nu ne-a fost dată
Eram ca El, fără sa știm ce e cu noi
A fost nevoie de puterea noastrâ toatâ
Ca să mușcăm și să rămânem goi.
Dar vai ce ne-a fost dat ca să trăim
Din veci, și cine știe până când
O viață într-un timp strain
De stat la rând,
Ca să murim.
012.184
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Tanase Lucian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Tanase Lucian. “Paradisul pierdut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tanase-lucian/poezie/28888/paradisul-pierdutComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
2. scapa de \"caci\" daca in proza mai merge in poezie e devastator