Rugă
Să vrei să-ți rupi din suflet o bucată
Pentru-a-mpărți cu celălalt necazul,
Să-i fii alături veșnic în durere
Dar pentru asta veșnic condamnată?
Vreau să mă uit la
Sufletul ne-a rămas pustiit
Când, fără știre, tu ne-ai părăsit.
De șapte ani te-avem numai în gând,
Dar vei rămâne-acolo, cât suntem pe pământ.
Părinții tăi te vor iubi o veșnicie
Și numai
Pustiu de noiembrie
E-atât de tristă toamna fără tine
Și-atât de mult pustiu în jurul meu,
Încât mă uit confuză înspre mine
Și Îl invoc mereu pe Dumnezeu.
Îți caut ochii
Când strângi la piept fericirea,
Ai grijă să nu o strivești!
De vrei să găsești nemurirea,
O cauți în zadar și... greșești.
În lumea aceasta suntem doar fugari
Ce-n goană se-opresc să se
Am înțeles
Am înțeles
Că viața nu e dreaptă
Și doar iubire-adevărată iartă.
Am înțeles
Că viața pentru tine
Nu mai înseamnă liniște cu mine,
Ci \"viață tumultoasă și
Zori de rai
Când soarele zâmbește iar în zori
și tu ești lângă mine,
E ca și cum aș aduna comori
în suflet. Și mi-e bine...
Când chipul tău revarsă duioșie,
iar
Ecouri
Cand voi pleca dincolo
- Si nu se stie cand-
Voi duce doar surasul
Si ochii tai in gand.
Voi lua cu mine clipa
In care te-am vazut
Si voi inchide-n sipet
Dac- ai simțit vreodată
Că stăpânești nemărginirea
Și n-ai știut nici pentru-o clipă
S-alungi din inimă iubirea,
Atunci înțelegi!
De-ți crește sufletul în tine
Când ochii îi zărești mai
Învață-mă să cercetez această lume
Ce te-a trimis în calea mea, anume
Să-mi bucuri drumul cel anevoios,
Să îmi arăți că poate fi frumos...
Ea poate niciodată n-o să știe
Că mi-a trimis un
Simultas
Tu spui că ai iubit,
Dar ce iubire e aceea care
Te-apasă greu în suflet și te doare?
E-o definiție mai nouă? Un stil emancipat
Ce promovează egoismul declarat?
Tu spui că
Urare
Raze de soare,
Armonie, candoare.
Pace în gând,
Zâmbet pe pământ.
Din Cer Lumină,
În suflet zi senină.
Zilnic sănătate
Și alte multe...TOATE !
Cu dragoste încununate
Și-n
Veghere
Cum as putea sa te strivesc...?
Sa sterg cu un burete cuvantul \"TE IUBESC\"?
Promit insa a ma stradui
Sa-ncerc chiar inimii a-i porunci.
(Cu mari indoieli ca voi reusi.)
De
Ochii sunt poarta către suflet
Și-acolo găsești universul complet.
Bine și rău, urât și frumos,
Un polinom complet și viguros.
Privirea e istmul acela necontenit
Ce unește lumea ta cu un
Când Cerul își deschide ochii
Și-i vezi lumina azurie,
Te-ntrebi ce-i dincolo de soare:
Insufletire ori pustie?
Când marea îți arată-n valuri
Cum e să-nfrunți nemărginirea,
Stai și te-ntrebi
